DIVÓRȚ s.n. 1. Desfacere a unei căsătorii pe cale legală. 2. (Fig.) Ruptură, separare. [Var. divors s.n. / < lat. divortium, cf. it. divorzio, fr. divorce]. Vezi definitia »

șămărlúț, șămărlúțe, s.n. (reg.) scaun mic, scăunel, scăunaș. Vezi definitia »

GĂINÁȚ, găinațuri (găinați), s. n. (m.) Excremente de pasăre. [Pr.: gă-i-] – Lat. [stercus] gallinaceum. Vezi definitia »

DRĂGÚȚ, -Ă, drăguți, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Drăgălaș, frumușel, grațios (ca înfățișare sau comportare); iubit, drag. ◊ Expr. A fi sau a se arăta, (adverbial) a se purta drăguț (cu sau față de cineva) = a fi amabil, binevoitor (cu cineva). ♦ (Substantivat, fam.). Termen alintător cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană. 2. S. m. și f. (Pop.) Iubit(ă), ibovnic(ă), amant(ă). – Drag + suf. -uț. Vezi definitia »

plumbúț, plumbúți, s.m. (reg.) plumbișor. Vezi definitia »