dirig, -ă, dirigi, -e s. m., s. f. (șc.) diriginte. Vezi definitia »

șotolíg, șotolígi, s.m. (reg.) om deșelat. Vezi definitia »

DIG s. n. construcție de piatră, de beton etc. care apără rada unui port, drumurile pe țărm etc. de acțiunea erozivă a valurilor. (< fr. digue) Vezi definitia »

cătăríg, cătărígi, s.m. (reg.; mai ales la pl.) 1. picioroange, catalige. 2. adolescent, flăcăiandru, june, tinerel. Vezi definitia »

ojíg s.n. (reg.) arsură pe tubul digestiv; jărăgai. Vezi definitia »