Definita cuvantului policar
policár (policári), s. m. – Degetul gros de la mînă. – Mr. pulicar. Lat. pollĭcāris (sec. XIX), cf. REW 6638. Părerea lui Philippide, II, 651, că acest cuvînt aparține fondului tradițional, este valabilă numai pentru mr.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu policar
MORTÁR s. n. amestec de var, ciment, nisip și apă, liant în zidărie. (< lat. mortarium) Vezi definitia »
CANALICULÁR, -Ă adj. Referitor la un canalicul, de forma unui canalicul, cu canalicule. [Cf. fr. canaliculaire]. Vezi definitia »
PLURILOCULÁR, -Ă adj. (despre ovare, fructe) cu mai multe loje (II); multilocular. (< fr. pluriloculaire) Vezi definitia »
SCRIPTURÁR, -Ă adj. referitor la Scriptură. (< fr. scripturaire) Vezi definitia »
TUNÁR, tunári, s. m. ~ 2. (Arg.) Autorul unui tun (4); infractor (mare, renumit); spărgător; hoț de locuințe. [R. Zafiu – Diversitate stilistică în româna actuală] Vezi definitia »