TERZÉT s. n. 1. formație muzicală din trei interpreți. ◊ piesă muzicală scrisă pentru o astfel de formație. 2. strofă formată din trei versuri; terțină. 3. linia de atac, alcătuită din trei jucători, a unei echipe de hochei pe gheață. (< it. terzetto) Vezi definitia »

ELECTRÉT, electreți, s. m. Material care prezintă polarizație electrică permanentă la temperatura ambiantă, fără a fi deformat. – Din fr. électret. Vezi definitia »

NEPRÉGET s. n. (Înv.) Râvnă, ardoare, zel; fermitate, hotărâre. ◊ Loc. adv. Cu nepreget = fără întârziere; fără șovăire. – Ne- + preget. Vezi definitia »

MINARÉT s.n. Turn înalt de geamie. ♦ Element decorativ al unei clădiri în formă de minaret. [< fr. minaret, germ. Minarett, cf. tc. minaret, ar. minara]. Vezi definitia »

ORCHESTRIONÉT, orchestrionete, s. n. Instrument muzical cu manivelă, mai mic decât orchestrionul, care execută muzică înregistrată pe benzi de carton perforate. [Pr.: -tri-o-] – Orchestrion + suf. -et. Vezi definitia »