ÎNGĂIMĂCEÁLĂ, îngăimăceli, s. f. (Reg.) Încurcătură, zăpăceală, confuzie. – Din îngăimăci + suf. -eală. Vezi definitia »

PIUIÁLĂ, piuieli, s. f. (Rar) Piuitură (2). [Pr.: pi-u-ia-] – Piui + suf. -eală. Vezi definitia »

ghiulea caldă expr. (tox.) injecție intravenoasă cu o supradoză de drog, care poate provoca moartea consumatorului. Vezi definitia »

HEPATOTOXÍNĂ s. f. toxină cu efect nociv asupra ficatului. (< fr. hépatotoxine) Vezi definitia »

dáltă (dắlți), s. f. – Unealtă de oțel în formă de pană tăioasă. Sl. dlato (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Lexicon, 162; Cihac, II, 91; Conev 66), cf. bg. dlato, dleto, alb. dal’të. Metateza lichidei indică un împrumut foarte vechi, probabil anterior sec. XI (Rosetti, BL, XIV, 116), fiind poate unicul termen sl. de acest gen. Berneker 208 propunea ca etimon un sl. *dolto. Cf. baltă. – Der. dăltui, vb. (a sculpta, a ciopli); dăltuitură, s. f. (dăltuire, cioplire); dăltuitor, s. m. (cioplitor). Vezi definitia »