váfă s. f., g.-d. art. váfei; pl. váfe Vezi definitia »

CIÚTURĂ, ciuturi, s. f. Găleată sau vas făcut din doage sau dintr-un trunchi scobit, care servește la scos apa din fântână. ◊ Expr. (Plouă de) toarnă cu ciutura. = plouă foarte tare; plouă cu găleata. ♦ Cantitate (de apă) care încape în obiectul descris mai sus. – Lat. *cytola. Vezi definitia »

cuță¹, cuțe, s.f. (reg.; mai ales la pl.) fâșii de slănină pentru afumat. Vezi definitia »

PLANOGRÁMĂ s. f. grafic care indică organizarea planificată a operațiilor din cadrul unui ciclu. (< germ. Planogramm) Vezi definitia »

SINOSTÓZĂ s.f. (Med.) Sinartroză în care între segmentele osoase este interpus țesut osos; fuziune a două oase. [< fr. synostose, cf. gr. syn – cu, osteon – os]. Vezi definitia »