Definita cuvantului pranic
pránic (pránice), s. n. – Mai de bătut rufele. Rut. pranyk (Candrea). În Trans.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pranic
ALÓGIC, -Ă adj. lipsit de logică. (< fr. alogique) Vezi definitia »
LENÍTIC, -Ă adj. cu ape liniștite, stagnante sau curgătoare. (< fr. lénitique) Vezi definitia »
GĂLBENÁTIC, -Ă, gălbenatici, -ce, adj. (Rar) Gălbui. [Var.: gălbenátec, -ă adj.] – Galben + suf. -atic. Vezi definitia »
pobórnic, pobórnici, s.m. (înv.) luptător (pentru o cauză). Vezi definitia »
MELOPÉIC, -Ă adj. de melopee (2); melodios; monoton. (< melopee + -ic) Vezi definitia »