Definita cuvantului praxis
práxis s. m. – 1. Practică, experiență. – 2. Document. – Var. praxă. Ngr. πράξις (Gáldi 235). Sec. XVIII. – Der. praxapostol, s. n. (carte care conține Faptele apostolilor), din ngr. πράξειςτῶν ’Aποστόλων, abreviat în praxiu, s. n., cf. Vasmer, Gr., 122.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu praxis
CACOYANNIS, Michael (n. 1922), actor, scenarist și regizor grec. Spectacole de teatru și film ce dau expresie specificului național, fie că pornesc de la modelele clasice („Electra”, „Troienele”, „Ifigenia”), fie că se inspiră din viața modernă a Greciei („Stella”, „Fata în negru”, „Zorba Grecul”). Vezi definitia »
HISTERÉZIS s. n. Fenomen cu caracter ireversibil care constă în faptul că succesiunea stărilor unei substanțe, determinate de variația unui parametru, diferă de succesiunea stărilor determinate de variația în sens contrar a aceluiași parametru. – Din fr. hystérésis. Vezi definitia »
APOFIS (în mitologia egipteană), puterea Întunericului reprezentată sub forma unui șarpe împotriva căruia zeul Re (Ra) duce în fiecare zi un război victorios. Vezi definitia »
IN EXTRÉMIS loc.adv. În ultimă instanță. ♦ Pe patul de moarte, când omul trage să moară. [< lat. in extremis]. Vezi definitia »
ADÓNIS s. m. invar. Nume care se dă (după un personaj legendar din antichitate) unui tânăr foarte frumos. – Din fr. adonis. Vezi definitia »