Definita cuvantului prebîndi
prebîndí (-désc, -ít), vb. – A trăi, a dura. – Var. (Trans. și înv.) premîndi, prămîndi. Sl. prebaty, prebądą (Tiktin). Sec. XVI, înv. – Der. preabăt, s. n. (Trans., incintă), cuvînt rar, folosit de Coșbuc, cf. Drăganu, Dacor., V, 370).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prebîndi
izidí (-désc, -ít), vb. refl. – 1. A se strica. – 2. A muri. Bg. izjaždam „a se consuma” (DAR), cf. sl. izŭjadati (Tiktin). Vezi definitia »
scorodí1, scorodésc, vb. IV (reg.) a (se) arde, a (se) frige, a (se) usca în mod excesiv. Vezi definitia »
áxis múndi (lat.) s. m. Vezi definitia »
DOVEDÍ, dovedésc, vb. IV. 1. Tranz. A arăta cu probe, cu argumente, cu mărturii existența sau inexistența unui fapt, a unei situații etc.; a demonstra, a proba. 2. Tranz. și refl. A (se) arăta, a (se) manifesta, a (se) vădi într-un anumit fel. 3. Tranz. (Pop.) A învinge, a birui. ♦ A întrece, a lăsa pe cineva în urmă. 4. Tranz. și intranz. (Pop.) A prididi, a răzbi; a termina, a isprăvi. – Din sl. dovesti (dovedon). Vezi definitia »
ghídi interj. – Ia te uită! Ce mai! Tc. gidi (Șeineanu, II, 181, Lokotsch 718). Sec. XVIII, înv.; se folosea mai ales la insulte. Vezi definitia »