Definita cuvantului prelegere
prelégere (prelégeri), s. f. – Lectură publică, lecție. După germ. Vorlesung contaminat cu lat. praelegere (Tiktin).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prelegere
ORGANIZÁRE s. f. acțiunea de a organiza; (p. ext.) rânduială, disciplină, ordine. ◊ alcătuire, orânduire. ♦ ~ social(-economică) = formațiune socială; ~ de stat = organizare politică și teritorială a unui stat. (< organiza) Vezi definitia »
SERVÍRE s.f. Acțiunea de a servi. [< servi]. Vezi definitia »
PLEOȘTÍRE, pleoștiri, s. f. Acțiunea de a (se) pleoști și rezultatul ei. 2. (Arhit.) Raportul dintre săgeata și deschiderea unei bolți, a unei ogive etc. – V. pleoști. Vezi definitia »
DEPOZITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) depozita și rezultatul ei; înmagazinare; păstrare; depunere în depozit. [< depozita]. Vezi definitia »
PÂRLOGÍRE, pârlogiri, s. f. (Reg.; despre terenuri agricole nelucrate) Părăginire. – V. pârlogi. Vezi definitia »