Definita cuvantului prieten
priéten (priéteni), s. m. – Amic. – Var. înv. priiaten, Mold. prietin, Trans. pretin, Olt. preten. Sl. prijateli (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 291), cf. bg. prijatel (› mr. priiatil), sb., cr. prijatelj. Alterarea consoanei finale, pe care Tiktin o explică prin analogie cu ieftin, se datorează mai curînd unei confuzii cu sl. prijętinŭ „plăcut”. – Der. prietenă, s. f. (amică); prietenesc, adj. (amical); prietenește, adv. (ca un prieten); prietenie, s. f. (amiciție); prietenos, adj. (amical, afabil); prieteșug, s. n. (prietenie); împrieteni, vb. (a se face prieten, refl., a lega prietenie); neprieten, s. m. (dușman); neprietenos, adj. (vrăjmaș).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prieten
FEROMOLÍBDEN s.n. Aliaj de fier și molibden. [< fr. ferromolybdène]. Vezi definitia »
ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) Băștinaș, autohton, indigen. – Din fr. aborigène. Vezi definitia »
ABDOMÉN, abdomene, s. n. Parte a corpului, între torace și bazin; pântece, burtă. – Fr. abdomen (lat. lit. abdomen). Vezi definitia »
METILSTIRÉN s. m. substanță organică, derivat al stirenului, monomer în polimerizări. (< fr. méthylstyrène) Vezi definitia »
MOLIBDÉN s. n. metal foarte dur, alb-argintiu, asemănător cu fierul, la elaborarea oțelurilor speciale și a altor aliaje. (< fr. molybdène) Vezi definitia »