Definita cuvantului proclet
proclét (proclétă), adj. – Blestemat, afurisit. Sl. proklętŭ, din klęti „a blama, a detesta” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Byhan 314; Bărbulescu, Arhiva, XLII, 204). – Der. procleți vb. (a afurisi); triclet (var. treclet), adj. (afurisit), din sl. triklętŭ „de trei ori afurisit”; procleț(en)ie, s. f. (înv., blestem).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu proclet
gádget (angl.) [dg pron. ğ] (ga-dget) s. n., pl. gádgeturi Vezi definitia »
antet,mentiune tiparita in partea de sus a unei hirtiiçu numele si adresa unei institutii. Vezi definitia »
SINGLÉT s. m. linie spectrală unică, produsă prin tranziția unui sistem cuantic între două nivele energetice. (după fr. singulet) Vezi definitia »
CVARTOLÉT s.n. (Muz.) Grup de patru note de durată egală cu aceea a trei note obișnuite. [Var. cuartolet s.n. / < it. quartoletto, cf. fr. quartolet]. Vezi definitia »
SÍPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. [Acc. și: sipét] – Din tc. sepet. Vezi definitia »