Definita cuvantului proțap
proțáp (-pi), s. m. – 1. Crăcană, băț, par cu două sau mai multe brațe. – 2. Crăcană care servește ca sprijin pentru crengile încărcate. – 3. Țăpușă, frigare. – 4. Prăjină lungă. – 5. Oiște, tînjală. – 6. Proptea, reazem, stîlp. – 7. Băț, par, țeapă. Bg. procĕp, sb. procjep, slov. procĕp (Miklosich, Slaw. Elem., 40; Conev 69). – Der. proțăpel, s. f. (japiță la car); proțăpi, vb. (a fixa, a înțepeni; a sprijini, a întări; a sili, a obliga).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu proțap
grudináp (-puri), s. n. (Înv.) Țesătură de mătase. – Var. grodinap. Fr. gros de Naples, cf. rus. grodenaplĭ. Vezi definitia »
treáp (-puri), s. n. – (Olt.) Groapă în care se pune mîncarea cîinilor la tîrlă. Sb. trap (Candrea). Vezi definitia »
SCAP s. m. 1. tulpină, pețiol, peduncul al unei plante; peduncul floral, fără frunze, care se dezvoltă direct pe sol. 2. articol, segment bazal la antena unor insecte. (< fr. scape) Vezi definitia »
șneap, șneápuri, s.n. (reg.) 1. înghițitură (de băutură). 2. bucată mare de pâine, de mămăligă etc.; codru. Vezi definitia »
hazáp, hazápi, s.m. (înv.) mâncăcios, păpău, găugios, gurmand. Vezi definitia »