VIESPÁR, (1) viespare, s. n., (2,3) viespari, s. m. 1. S. n. Cuib de viespi. ♦ Fig. Mulțime de ființe care mișună. ♦ Fig. Loc periculos, primejdios. 2. S. m. (Entom.) Gărgăun. 3. S. m. (Ornit.) Albinărel. – Viespe + suf. -ar. Vezi definitia »

MĂMULÁR, mămulari, s. m. (Înv.) Negustor (ambulant) de mărunțișuri. – Cf. tc. mamul. Vezi definitia »

PATIBÁR s. n. bar¹ cu specific de patiserie. (< pati/serie/ + bar¹) Vezi definitia »

protopotár, s.m. (înv.) protopop, protoprezbiter. Vezi definitia »

ZDRENȚÁR, zdrențári, s. m. Persoană zdrențăroasă; cerșetor. (zdreanță + suf. -ar) Vezi definitia »