Definita cuvantului prun
prun (prúni), s. m. – Perj (Prunus domestica). – Mr., megl. prun. Lat. prūnus (Pușcariu 1392; Candrea-Dens., 1453; REW 6800), cf. calabr. prunu, sp. pruno. – Der. prună (mr., megl. prună), s. f. (fructul prunului), poate direct din lat. prūna (REW 6798, unde se indică forma *prūnea, care nu se potrivește pentru rom.), cf. sard. pruna; prunar, s. m. (cultivator de prune; insectă, Rhynchites cupreus); prunet, s. n. (livadă de pruni); prunărie, s. f. (livadă de pruni). Din rom. provine rut. pruni (Candrea, Elemente, 406), ngr. ποῦρνο.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prun
călțún (călțúni), s. m. – 1. Încălțăminte de pânză. – 2. Ciorap. – 3. Pantof. – Var. colțun. It. calzone, pe filieră comercială, probabil prin intermediul ngr. ϰαλπσούνι, sau bg. kalcun (REW 1495; Densusianu, GS, VI, 363). – Der. călțunar, s. m. (pantofar; la nuntă, două rude ale mirelui care îl însoțesc la mireasă acasă, ducîndu-i darurile); călțunăreasă, s. f. (rudă a mirelui, care îi duce darurile); călțunaș, s. m. (ciorap de copil; violetă, Viola adorata; condurul-doamnei, Tropaeolum maius; plantă asemănătoare cu gura-leului, Antirrhinum maius; plăcintă de casă, umplută cu brînză sau marmeladă). După Capidan, Raporturile, 203, bg. provine din rom. Vezi definitia »
Un tip infect care asculta manele. Vezi definitia »
IMPORTÚN, -Ă adj., s.m. și f. (Franțuzism) (Om) agasant, obositor (prin asiduitățile sale); plicticos, supărător. ♦ Nepotrivit. [< fr. importun, cf. lat. importunus – dificil de abordat]. Vezi definitia »
PREABÚN, -Ă, preabuni, -e, adj. (Înv.) Foarte bun, deosebit de bun. ♦ (Substantivat, m. art.) Dumnezeu. – Prea + bun. Vezi definitia »
bun Vezi definitia »