Definita cuvantului rachiu
rachíu (rachíuri), s. n. – Vinars. – Var. Trans. rachie. Mr. arăchie, megl. răchiie. Tc. raki ‹ arab. araq (Roesler 601; Cihac, II, 302; Șeineanu, II, 298), cf. bg., sb. rakija, ngr. ραϰί, rus. raki, și direct din arab., fr. arak, it. arac(ca), sp. arac, engl. arrack. – Der. rachier, s. m. (producător de țuică, distilator); rachiereasă (var. rachieriță), s. f. (nevastă de rachier); rachigiu, s. m. (înv., producător de țuică), din tc. rakici; rachierie, s. f. (distilerie); rachiiță, s. f. (înv., bodegă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rachiu
BATÍU s. n. 1. construcție de metal care formează legătura dintre un motor, o mașină etc. și fundație. 2. cadru pe care se montează mecanismele mașinilor-unelte. (< fr. bâti) Vezi definitia »
SAGNASÍU s. n. v. sacnasiu. Vezi definitia »
MONOPÓDIU s. n. mod de ramificație a tulpinii cu creștere neîncetată și cu ramuri laterale. (< fr., lat. monopodium) Vezi definitia »
cilibíu (cilibíe), adj. – 1. Nobil, aristocratic. – 2. Elegant, dichisit. – Var. (înv.) celebiu. Mr. cilibi. Tc. çelebi (Roesler 607; Șeineanu, II, 100; Lokotsch 407; Ronzevalle 76); cf. ngr. τζελεπής, bg. čelebija, it. celebi (Battisti, II, 842). – Der. cilibilîc, s. n. (politețe, urbanitate). Astăzi ambele cuvinte se folosesc numai cu sens ironic. Vezi definitia »
CORALÍU, -ÍE adj. Corai. [< fr. corallin]. Vezi definitia »