Definita cuvantului ranț
ranț (-țuri), s. n. – Cută, zbîrcitură. Mag. ránc (Gáldi, Dict., 154). În Trans., înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ranț
ȘLIȚ s.n. Deschizătură la spatele sau la partea terminală a mânecilor unei haine. ♦ Deschizătură la partea anterioară a pantalonilor, servind la încheierea pe corp a acestora; prohab. [< germ. Schlitz]. Vezi definitia »
leț, léțuri, s.n. (reg.) șipcă, fâșie de lemn pentru construcții. Vezi definitia »
GHINTULÉȚ, ghintulețe, s. n. Diminutiv al lui ghint. – Ghint + suf. -uleț. Vezi definitia »
DRĂGULÉȚ1, drăgulețe, s. n. (Înv.) Eghilet. – Din drag + suf. -ul-eț. Vezi definitia »
conovắț (-țuri), s. n. – Căpăstru. Rut. konovjazj (DAR). Vezi definitia »