Definita cuvantului răpciugă
răpciúgă (răpciúgi), s. f. – Respirație grea, morvă. Origine obscură. Fără îndoială de origine sl., probabil în loc de *răpștiugă, de la răpști „a murmura”; pentru semantism, cf. sb. hropati „a sufla greu” față de hropotnija „gripă”, bg. hropotnica „catar”, rus. sapĕtĭ „a sforăi” față de sap „răpciugă” (Cihac, II, 306). – Der. răpciugos, adj. (cu răpciugă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu răpciugă
poghírcă, poghírci, s.f. (reg.) 1. (mai ales la pl.) fire de cânepă răsărite târziu și nedezvoltate, rămase mici și subțiri; poșomogi, bârzoci (din care se face cea mai bună canură). 2. (la pl.) cereale, legume, fructe etc. slab dezvoltate. 3. om mic de statură, pipernicit; (în forma: boghircă) om cu mintea slabă, prost, neghiob; jucător prost la jocurile de noroc; femeie urâtă. 4. nume de pasăre. 5. s.m. (în forma poghirc) nume de plantă târâtoare. Vezi definitia »
șerpéncă, șerpénci, s.f. (reg.) 1. cratiță. 2. (în forma: șerpeucă) tigaie. Vezi definitia »
PAPACIOACĂ, papacioace s.f (Arg.) (adol.,vulg.) Gură. Vezi definitia »
părăúșă s.f. (reg.) numele unei plante. Vezi definitia »
TINÉTĂ s. f. 1. hârdăiaș pentru transport de materii fecale, în închisori. 2. ploscă pentru bolnavi. (< fr. tinette) Vezi definitia »