păcălici s. m. invar. 1. persoană care are obiceiul să păcălească / să facă farse. 2. ( intl.) om prost, obiect al batjocorii celor din jur. Vezi definitia »

DECI¹- Element de compunere savantă care intră în denumirea submultiplilor unităților de măsură pentru a exprima a zecea parte din întreg. – Din fr. déci-. Vezi definitia »

cârláci, cârláce, s.n. (înv.) luntre mică, cu fundul turtit, folosită pe Dunăre. Vezi definitia »

DOCTORICÍ vb. IV v. doftorici. Vezi definitia »

SCOTOCÍ, scotocésc, vb. IV. Tranz., intranz. și refl. A (se) căuta, a (se) cerceta cu de-amănuntul peste tot (pentru a găsi ceva); a cotrobăi. – Et. nec. Vezi definitia »