Definita cuvantului răsboi
răsbói (-oáie), s. n. – 1. Unealtă de țesut. – 2. Carul ferăstrăului mecanic. – 3. Parte a ferăstrăului de mînă. – 4. Parte a morii de vînt care ține coșul. – Var. război. Mr. arizboi. Bg., sb. razboj „unealtă de țesut” (Tiktin), probabil cuvînt identic celui anterior.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu răsboi
BORZOÍ, borzoiesc, vb. IV. Refl. (Pop.; despre păr, blană etc.) A se zbârli. – Din magh. borzolni. Vezi definitia »
COPÓI, copoi, s. m. 1. Câine de vânătoare de talie mare, care urmărește vânatul după miros; ogar, prepelicar, căpău. ♦ Câine polițist folosit în urmărit. 2. (Arg.) Nume dat agenților de poliție. – Cf. magh. kopó. Vezi definitia »
mișto I s. n. pl. miștouri ironie, batjocură. II. adj. invar. bun; frumos. III. adv. frumos. Vezi definitia »
VULPÓI, vulpoi, s. m. 1. Masculul vulpii; vulpan. 2. Fig. Om viclean, șiret. – Vulpe + suf. -oi. Vezi definitia »
cartabói (-i), s. m. – (Arg.) Paznic, temnicer. Origine necunoscută. Ar putea fi o combinație de la cart „gardă” și terminația lui vistavoi. Vezi definitia »