Definita cuvantului rășchia
rășchiá (rășchiéz, rășchiát), vb. – A depăna. – Var. rîșchia, pers. I rășchii. Bg. rasšivam „a descoase, a depăna”, de unde și megl. rășies „a depăna”; forma rom. este rezultatul unei disimilări din *răsșia, ca în cazul lui rășchira. Etimologiile propuse nu par probabile: din lat. *rasclāre (Pușcariu 1441; Tiktin; REW 7072; Candrea); din lat. *resticŭlāre, din resticŭla „funie” (Densusianu, GS, II, 320). – Der. rășchitor (var. rășchitoare, rîșchitor), s. n. (unealtă de depănat), pe care Pascu, I, 67, o derivă din lat. *re-ex-clāvātōrium.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rășchia
SUPRAELOGIÁ vb. tr. a elogia în mod exagerat. (< supra1- + elogia) Vezi definitia »
STRĂTĂIÁ, strătái, vb. I. Tranz. (Rar) A întretăia. [Pr.: -tă-ia] – Stră- + tăia. Vezi definitia »
a-și mânca lefteria expr. 1. a-și pierde reputația de om cinstit față de cineva. 2. a nu se mai putea aștepta la bunăvoință din partea cuiva. Vezi definitia »
înfeliá, înfelíi, vb. I (înv.) a tăia felii. Vezi definitia »
ÓPERA ÓMNIA s. f. totalitatea operelor unui autor reunite într-o ediție, într-un volum etc. (< lat. opera omnia, toată opera) Vezi definitia »