STRĂJÁC, străjace, s. n. (Reg.) Saltea (de paie). – Din germ. Strohsack. Vezi definitia »

șnuíftabac s.n. (reg.) tabac, tutun pentru prizat (pentru tras fumul pe nas). Vezi definitia »

pârpălác¹ interj., s.m. (reg.) 1. onomatopee care redă strigătul prepeliței. 2. prepeliță, pitpalac. 3. potârniche. 4. (s.m.) liliac. Vezi definitia »

ciopârtác, -ă, adj. (reg.) cu coada scurtă, cu coada fără sfichi (smocul de păr din vârf). Vezi definitia »

BRAC¹, braci, s. m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – Fr. braque. Vezi definitia »