cinătuí (-uésc, -ít), vb. – 1. A curăța, a pregăti mîncarea. – 2. A tăia, a face bucăți. – 3. A omorî. Mag. csinalt „preparat” (DAR), probabil contaminat cu sl. činiti „a aranja.” Vezi definitia »

peznuí, peznuiésc, vb. IV (reg.) a confunda (pe cineva cu altcineva). Vezi definitia »

TIPELCIUÍ, tipelciuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A frământa mămăliga în mâini. ♦ A frământa lutul cu picioarele până când devine bun de folosit la lipit. Vezi definitia »

chicluí, chícluiésc, vb. IV (reg., înv.) a cerne. Vezi definitia »

a vedea lumina tiparului expr. a fi tipărit, a fi editat. Vezi definitia »