Definita cuvantului rinichi
riníchi (riníchi), s. m. – Organ care excretează urina. – Mr. arnicl’u. Lat. rēnĭcŭlus (Pușcariu 1466; REW 7029), dim. al lui rēn, cf. rărunchi. Circulă în Munt. și Dobr. (ALR, I, 48), în celelalte regiuni este înlocuit de rărunchi.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rinichi
sfichi s.n. (reg.) vârful biciului, pleasnă. Vezi definitia »
zbughi1 interj. Vezi definitia »
țénchi (-i), s. m. – 1. Porumb. – 2. Plantă graminee, Triticum monococcum. Mag. tengeri „porumb” (Tiktin; Candrea). Vezi definitia »
PORTSCHÍ, portschiuri, s. n. Dispozitiv care ajută la transportarea schiurilor (1). ♦ Suport fixat pe capota autoturismelor în vederea transportării schiurilor. – Port1- + schi. Vezi definitia »
curéchi (curéchi), s. m. – Varză. Lat. *colĭculus (Cipariu, Elem., 18; Pușcariu 460; Candrea-Dens., 456; REW 1727; DAR; Rosetti, I, 66); cf. it. colecchio, sp. colleja. – Der. curechiu, adj. (verde, verzui); curechiște, s. f. (cîmp de varză); curecher, s. m. (cultivator de verze). Nefolosit în Munt. și Olt. Vezi definitia »