esență permanentă a lucrurilor Vezi definitia »

cígă s.f. (reg.) 1. melc. 2. scripete, macara. 3. mai de crăpat lemne. 4. sfârlează, titirez. 5. joc de copii. Vezi definitia »

TRÉFLĂ s.f. 1. Una dintre cele patru culori ale cărților de joc, reprezentată printr-un semn de forma unei frunze de trifoi de culoare neagră; spatie. 2. (Poligr.) Ornament care imită trifoiul. ♦ Găitan de bumbac, de mătase etc. în formă de frunză de trifoi cusut ca podoabă la unele haine (de uniformă); (p. ext.) cusătură astfel executată. ♦ (Arhit.) Ornament compus din trei cercuri care se întretaie. 3. (Mar.) Dispozitiv special de legătură atașat la colțul inferior al velelor pătrate. 4. Încrucișare suprapusă de șosele; pasaj denivelat. [< fr. trèfle]. Vezi definitia »

CONÉCTICĂ s. f. tehnica și echipamentul de conectare ale diferitelor elemente ale unei configurații informatice. (< fr. connectique) Vezi definitia »

hríncă (hrínci), s. f. – (Mold.) Bucată de mămăligă. Rut. hrinka (DAR; Bogrea, Dacor., IV, 822). Vezi definitia »