EFEMERÍDĂ, efemeride, s. f. 1. Efemeră (2). 2. (La pl.) Notițe (de ziar sau de calendar) care arată evenimentele petrecute în aceeași dată în ani diferiți. 3. (La pl.) Lucrare, sub formă de tabele, alcătuită cu anticipație de un observator astronomic și în care se indică pozițiile aștrilor și unele fenomene cerești din anul respectiv. 4. Fig. (La pl.) Lucruri, gânduri etc. trecătoare; știri cotidiene de mică importanță. – Din fr. éphéméride, lat. ephemeris, -idis. Vezi definitia »

CIRCUMSTÁNȚĂ, circumstanțe, s. f. Împrejurare (particulară) care însoțește o întâmplare, un fapt, o acțiune sau un fenomen; (la pl.) totalitatea unor condiții date. ◊ Loc. adj. și adv. De (sau pentru) circumstanță = (care se face, are loc) într-o anumită împrejurare, fără a fi valabil în mod obiectiv și general. – Din lat. circumstantia, fr. circonstance. Vezi definitia »

toroșteálă s.f. (reg.) 1. gâlcă, umflătură la gât. 2. terciuială. Vezi definitia »

schiválă, schivále, s.f. (reg.) 1. crestătură făcută în piciorul de sus al prispei. 2. vas mare de lemn, în care își bagă cojocarul pieile, în vederea tăbăcirii lor. Vezi definitia »

DIZIDÉNȚĂ s.f. v. disidență. Vezi definitia »