consíliu (consílii), s. n. – Colectiv organizat, cu sarcini de conducere, sfat. Lat. consilium (sec. XVIII). – Der. consilier, s. m. (sfătuitor); consilia, vb. (a sfătui). Vezi definitia »

PTÍU interj. (Pop.) Cuvânt care sugerează acțiunea de a scuipa și care exprimă dispreț, dezgust sau mirare în fața unui lucru neașteptat. – Onomatopee. Vezi definitia »

ierlíu, ierlíe, adj. (reg., înv.) indigen, pământean. Vezi definitia »

BUCRÁNIU ({s} gr. bous „bou” și kranion „craniu”) s. n. Craniu de bou folosit ca element decorativ în arhitectură. Însoțit de benzi decorative, i se adaugă, uneori, ghirlande și flori. Apărut în Franța în epocile care au încercat să imite cît mai fidel antichitatea. Vezi definitia »

INTERMÚNDIU s.n. (Mit.; ant.) Spațiu între lumi unde filozofii epicurieni plasau locașul zeilor. [Pron. -diu. / cf. lat. intermundia, it. intermondio, fr. intermonde]. Vezi definitia »