hégnă, hégne, s.f. (reg., înv.) aparat mânat de cai, de lăcărit țițeiul. Vezi definitia »

POMÓSTINĂ, pomostine, s. f. (Reg.) Parte a carului sau a căruței formată din mai multe scânduri alăturate, care alcătuiesc platforma de jos a vehiculului. [Var.: pomóștină s. f.] – Din ucr. pomostyna. Vezi definitia »

GIARDIÁZĂ s. f. (Med.) Lambliază. [Pr.: -di-a-] – Din fr. giardiase. Vezi definitia »

OSTEÍTĂ s. f. inflamație a țesutului osos. (< fr. ostéite) Vezi definitia »

STRÚMĂ s.f. (Med.) 1. Gușă. 2. Formație tumorală de formă neregulată. [< fr. strume, cf. lat. struma – gușă]. Vezi definitia »