Definita cuvantului ruină
ruínă (ruíne), s. f. – Surpătură. Fr. ruine. – Der. ruina, vb. (a surpa); ruinător, adj. (distrugător).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ruină
HIEROGRÁMĂ s. f. caracter, simbol sacru. (< fr. hiérogramme) Vezi definitia »
MANÉLĂ s. f. bară de lemn folosită la cofrage, schele etc. (< it. manella) Vezi definitia »
GUTIÉRĂ s. f. 1. (mar.) piesă care face legătura între puncte și marginea bordajului. 2. aparat în chirurgie pentru susținerea unui membru fracturat. (< fr. gouttière) Vezi definitia »
oglindă, oglinzi s. f. ochi. Vezi definitia »
IÁCĂTĂ interj. v. iacă1. Vezi definitia »