TAPANGEÁ, tapangele, s. f. (Înv.) Lovitură dată cu palma; palmă, calcavură. – Din tc. tabanca „pistol”. Vezi definitia »

feregeá (feregéle), s. f. – (Înv.) Manta orientală din țesătură fină. – Mr. firige. Tc. ferece (Șeineanu, II, 169; Lokotsch 503; Ronzevalle 123), cf. ngr. φερετζέζ, bg. fereğe. Sec. XVI, înv. Vezi definitia »

saltéa (-éle), s. f. – Mindir. Tc. șelte (Meyer 406; Șeineanu, II, 311; Lokotsch 1908), prin ngr. σελτές (Gáldi, 247), cf. alb. šiljte, bg., sb. šilta. Vezi definitia »

bazeá (-éle), s. f. (Înv.) Barhet. Tc. baze (Șeineanu, II, 42). DAR îl derivă eronat din fr. basin. Vezi definitia »

ABTINEÁ vb. A se stăpâni, a se re ine -Din fr. Abstenir Vezi definitia »