știucuít, -ă, adj. (reg.; despre cai) slăbit din cauza oboselii sau a lipsei de hrană. Vezi definitia »

MUCIGĂÍT, -Ă adj. v. mucegăit. Vezi definitia »

FURNIRUÍT, -Ă, furniruiți, -te, adj. (Despre piese de lemn) Acoperit cu furnir. [Pr.: -ru-it] – V. furnirui. Vezi definitia »

ROTALÍT s.n. Element de construcție din sticlă rezistentă și translucidă, de forma unui cilindru, care intră în compunerea unui perete sau a unui planșeu, servind pentru iluminarea unei încăperi. [< engl. rotalite]. Vezi definitia »

HĂRĂZÍT, -Ă, hărăziți, -te, adj. 1. Stabilit, hotărât dinainte; destinat (1). 2. (Înv.) Devotat, credincios, fidel. – V. hărăzi. Vezi definitia »