BATÍU s. n. 1. construcție de metal care formează legătura dintre un motor, o mașină etc. și fundație. 2. cadru pe care se montează mecanismele mașinilor-unelte. (< fr. bâti) Vezi definitia »

ARILÓDIU s. n. aril fals, format prin lărgirea marginii micropilului seminței. (< lat. arillodium) Vezi definitia »

PLEIOCÁZIU subst. Inflorescență în cime, în care axele laterale sunt de aceeași lungime și dispuse în verticil. [Pr.: ple-io-] – Et. nec. Vezi definitia »

DEROGATÓRIU, -IE adj. Cu caracter de derogare; care derogă. [Pron. -riu. / cf. lat. derogatorius]. Vezi definitia »

fișíu (-íe), s. n. – Basma, batic. Fr. fichu. Vezi definitia »