DIZAHARÍDĂ s.f. Substanță aparținând grupului de zaharuri a căror moleculă provine din condensarea a două molecule de monozaharide. [< fr. disaccharide]. Vezi definitia »

ÎNCHEIETÚRĂ, încheieturi, s. f. 1. Îmbinare (mobilă) a capetelor oaselor; articulație. ♦ Parte a corpului situată în dreptul unei articulații. 2. Loc unde se îmbină două sau mai multe obiecte sau părțile unui obiect, ale unei construcții etc. – Încheiat + suf. -ură. Vezi definitia »

MONOPARÉZĂ s.f. (Med.) Pareză a unui singur membru. [Cf. fr. monoparésie]. Vezi definitia »

TABULOGRÁMĂ s. f. document în care se imprimă la mașinile de calculat rezultatele obținute. (< fr. tabulogramme) Vezi definitia »

SERICÍNĂ, sericine, s. f. Proteină solubilă care acoperă firele de mătase naturală (și care este îndepărtată în cursul procesului de prelucrare). – Din fr. séricine. Vezi definitia »