PÓLJE, polje, s. f. (Geol.) Mare depresiune închisă din regiunile carstice. – Din fr. polje. Vezi definitia »

culáje s.f. (reg.) nuiele de răchită din care se fac coșuri. Vezi definitia »

rúje (-ji), s. f. – 1. Trandafir. – 2. Rosăcică (Rhodiola rosea). – 3. Măceș (Rosa canina). – 4. Nume de flori mai mult sau mai puțin asemănătoare cu trandafirul: Paeonia, Aster amellus, Papaver Rhoeas, Helianthemum etc. – 5. Fard. – Var. 1 ruj (înv.) rujă. Bg., sb. ruža (Miklosich, Fremdw., 123; Tiktin; Conev 45), din it. rosa, cf. roză; în Trans., și prin mag. ruzsa (Gáldi, Dict., 155). – Der. rujan, adj. (roșiatic, roșcovan); rujalină, s. f. (nalbă); rujioară, s. f. (bujor); rujnică (var. rujnicea), s. f. (filimică, Calendula officinalis); rujincin, s. m. (coacăz); rujincină, s. f. (coacăză). Vezi definitia »

stráje (-ắji), s. f. – 1. Gardă, santinelă, străjer. – 2. Patrulă, pază. – 3. (Înv.) Avangardă. – 4. A patra parte în care se împărțea noaptea din punct de vedere al serviciului de gardă. – 5. Vamă, inspectorat. – 6. Balustradă, parapet, grilaj de protecție. Var. str(e)ajă. Mr. strajă. Sl. (bg.) straža, mag. sztrazsa. – Der. strajameșter, s. m. (plutonier de cavalerie), din mag. sztrázsaméster, sb. stražmester, traducere a germ. Wachtmeister; străjar (var. străjer), s. m. (gardă, santinelă; supraveghetor; tînăr care aparține la străjerie); strajnic, s. m. (înv., gardă, paznic), din sl. stražiniku; strajniță, s. f. (pază, turn, post de observație), din sl. (v. rus.) stražnica, înv.; străjui (var. strejui), vb. (a păzi, a veghea); străjerie, s. f. (organizație premilitară a tineretului, formată de regele Carol II în 1936-40, în parte după modelul organizației fasciste italiene); străjeresc, adj. (relativ la străjerie); străj, s. m. (înv., gardian), din sl. straži (Tiktin); storoș, s. m. (Mold., rar, gardă), din rus. storož. Vezi definitia »

schíje (-e), s. f. – 1. Fontă, tuci. – 2. Bucată de bombă sau de grenadă. – Var. spije. Pol. spiža „aliaj, topire” (Tiktin; Candrea). Ultimul sens, ca și fonetismul, a putut fi influențat de ngr. σχίζα „așchie, țandără”, fără îndoială legat de tosc. schezza, it. scheggia. Vezi definitia »