BIMOTÓR, -OÁRE, bimotori, -oare, adj. Cu două motoare. ♦ (Substantivat, n.) Avion cu două motoare. – Din fr. bimoteur. Vezi definitia »

încălzitor, încălzitori s. m. (intl.) baston de cauciuc (din dotarea polițiștilor). Vezi definitia »

OZONIZÓR, ozonizoare, s. n. Aparat pentru prepararea ozonului din oxigen pur sau din oxigenul din aer, destinat sterilizării aerului din încăperi, a apei etc. – Din fr. ozoniseur. Vezi definitia »

RĂUVOITÓR, -OÁRE, răuvoitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care vrea răul cuiva, care manifestă rea-voință, plin de rea-voință. – Rău + voitor. Vezi definitia »

AUTOCÓR, -Ă adj., s.f. (Plantă) care împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Cf. fr. autochore, it. autocoro]. Vezi definitia »