Definita cuvantului scăluș
scălúș (-și), s. m. – 1. Langustă (Locusta viridissima). – 2. (S. n.) Scăunel de vioară. – 3. (S. n.) Căluș. De la căluș, cu s- expresiv. La fel scăloi, s. m. (persoană cabalină), apare în loc de căloi, fără să fie posibil de a-l pune în legătură cu lat. escalonia (Pușcariu, Dacor., III, 660; REW 694).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scăluș
zăgáș (înv., reg.) s. n. pl. zăgáșe Vezi definitia »
culdúș, culdúși, s.m. (reg.) cerșetor. Vezi definitia »
SURDUMÁȘ s. m. v. surdomaș. Vezi definitia »
coș interj. – Se aplică în timpul mulsului caprelor, pentru a le liniști. Origine incertă, probabil expresivă, cf. ceas, ciuș. Totuși, DAR se gîndește la fr. couche, germ. kusch, și Graur, BL, VI, 143, propune sb. koza „capră”. Vezi definitia »
TRESTIÍȘ, trestiișuri, s. n. Desiș de trestie. – Trestie + suf. -iș. Vezi definitia »