CRISTÁL¹ s. n. 1. corp mineral (dintr-o rocă) sub formă de poliedru, mărginit de fețe netede. 2. ~ de stâncă = formă naturală cristalizată, pură a silicei. 3. (p. anal.) sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră. ◊ vas, obiect fabricat dintr-o astfel de sticlă. (< fr. cristal, gr. krystallos) Vezi definitia »

BICEFÁL, -Ă, bicefali, -e, adj. (Despre un animal) Cu două capete. – Din fr. bicéphale. Vezi definitia »

INTRATUBÁL, -Ă adj. (anat.) în interiorul unui organ tubular. (< engl. intratubal) Vezi definitia »

CODÁL, -Ă, codáli, -e, adj. Care se referă la coadă (1). ◊ Înotătoare codală. [folosit în corpul DEX] Vezi definitia »

VARIAȚIONÁL, -Ă, variaționali, -e, adj. Referitor la variație. [Pr.: -ri-a-ți-o-] – Din fr. variationnel, engl. variational. Vezi definitia »