Definita cuvantului schilă
schílă (-le), s. f. – Cîine, cățel. Ngr. σϰύλα „cățea” (Bogrea, Dacor., I, 267; Graur, BL, IV, 114). Cuvînt rar, neînregistrat în dicționare. Legătura cu (s)chelălăi „a lătra”, propusă de autorii citați, este improbabilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu schilă
PĂCĂLEÁLĂ, păcăleli, s. f. Glumă, farsă, șotie; păcălire, păcălitură. – Păcăli + suf. -eală. Vezi definitia »
SÉTCĂ, setci, s. f. (Reg.) Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă de forme și dimensiuni variate, confecționată din ață subțire și care este fixată în apă cu ajutorul a două odgoane, cel superior cu plute, iar cel inferior cu greutăți, întrebuințată mai ales pentru scrumbie și cegă. – Din rus. setka. Vezi definitia »
SLĂBĂTÚRĂ, slăbături, s. f. Om (sau animal) foarte slab, lipsit de putere, de vlagă. – Slab + suf. -ătură. Vezi definitia »
încinsătúră s.f. (înv.) legătură (cu cingătoarea). Vezi definitia »
NULIGÉSTĂ adj., s.f. (Femeie) care nu a fost niciodată gravidă. [Cf. lat. nullus – nici unul, gestatio – sarcină]. Vezi definitia »