Definita cuvantului scîrnă
scîrnă (-ne), s. f. – Excrement. – Megl. scrămă „urdoare”. Sl. skrvŭna „poluare” (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 329; Conev 71), cf. sb. skrvn, cr. skrunja. – Der. scîrnav, adj. (murdar, fetid), din sl. skrvŭnavŭ, bg. skărnav (Conev 97); scîrnăvi, vb. (a murdări); scîrnăvie, s. f. (murdărie, mîrșăvie).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scîrnă
LEUCOPOIÉZĂ s.f. Formare de globule albe; leucogeneză. / < fr. leucopoïèse, cf. gr. leukos – alb, poiein – a produce]. Vezi definitia »
SINUSOÍDĂ s. f. I. curbă care reprezintă funcția sinus2 într-un sistem de coordonate rectangulare. II. tip de vase capilare la nivelul ficatului, al glandelor endocrine, care au un lumen neregulat și perete discontinuu. (< fr. sinusoïde) Vezi definitia »
POLÉNĂ s. f. imagine de animal, figură statuară care se sculpta ca ornament pe prora navelor. (< it. polena) Vezi definitia »
ÎNTĂRITÚRĂ, întărituri, s. f. 1. Loc fortificat, fortificație; p. gener. orice sistem de baricadare. 2. Element care consolidează o construcție, un element al ei etc. 3. (Înv.) Iscălitură, pecete prin care se certifica un drept, o învoială etc. – Întări + suf. -tură. Vezi definitia »
SPIRILÓZĂ s. f. boală provocată de un spiril. (< fr. spirillose) Vezi definitia »