Definita cuvantului scoarță
scoárță (-țe), s. f. – 1. Coajă. – 2. Crustă. – 3. Loitră, corlată. – 4. Cuvertură, învelitoare, preș. – 5. Covor, tapet. – 6. Copertă. – 7. (Olt.) Portofel. – Istr. scorțĕ. Lat. scortea „de piele” (Diez, I, 374; Densusianu, Hlr., 158; Pușcariu 1557; REW 7742), confundată cu cortex „coajă”, cf. it. scorza, prov., cat. escorsa, fr. écorce, sp. escuerzo. Pentru evoluție, cf. coaje-cojoc. Der. scorțar, s. m. (bocănitoare, Sitta caesia); scorțar, s. n. (covor); scorțăraș (var. scorțărel), s. m. (arbore, Cinnamonum zeylanicum); scorțișoară, s. f. (scoarța scorțișorului; varietate de pere); scorțos (var. scorțoros, scorțuros), adj. (tare, uscat; aspru, dur; morocănos, iritabil); scorțoșa (var. înscorțoșa), vb. refl. (a se întări, a se înăspri); scorțolină (var. scorțotină), s. f. (prostituată); înscorți, vb. refl. (a crește scoarța; a se usca, a se înăspri).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scoarță
MĂCIUCÚȚĂ, măciucuțe, s. f. Diminutiv al lui măciucă. – Măciucă + suf. -uță. Vezi definitia »
CALDEÍRĂ s.f. 1. (Geol.) Depresiune în formă de căldare, în general de origine vulcanică. 2. Circ glaciar. [Pron. -de-i-, var. calderă s.f. / < fr., port. caldeira, cf. sp. caldera]. Vezi definitia »
BĂBÁICĂ, băbăici, s. f. (Reg.) Vâslă. – Ucr. babájka. Vezi definitia »
ATEROSCLERÓZĂ s. f. scleroză arterială cauzată de producerea de ateroame. (< fr. athérosclérose) Vezi definitia »
PROTOCARIOCHINÉZĂ s. f. formă intermediară de cariochineză între amitoză și mitoză. (< fr. protocaryocinèse) Vezi definitia »