Definita cuvantului seimen
seimén (-ni), s. m. – 1. Corp de infanterie turc. – 2. Infanterie, în Munt. și Mold. – Var. înv. s(i)me(a)n. Mr., megl. seimen. Tc. seymen (Șeineanu, III, 105), cf. ngr. σειμένης, alb., bg. seimen. – Der. seimenesc, adj. (propriu seimenului).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu seimen
GRATÉN s. n. 1. preparat culinar acoperit cu pesmet și copt în cuptor. 2. vas de bucătărie din faianță, reziztent la foc, în care se pregătesc preparatele care necesită o gratinare. (< fr. gratin) Vezi definitia »
ȘATÉN, -Ă, șateni, -e, adj. (Despre păr) Castaniu; (despre oameni) cu părul castaniu. – Din fr. châtain. Vezi definitia »
scrấnten s.m. sg. (reg.) liliac (plantă). Vezi definitia »
TURKMÉN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Turkmenia. ◊ (s. f.) limbă turcită vorbită între Marea Caspică și Marea Aral. (< rus. turkmen, fr. turkmène) Vezi definitia »
CATEHÚMEN, -Ă s. m. f. adult care primește învățătura religioasă în vederea botezului (în creștinismul primitiv). (< fr. catéchumène) Vezi definitia »