Definita cuvantului selamet
selamét (-turi), s. n. – 1. Salvare. – 2. Ruină, faliment. – Var. selimet, selemet, silimet. Mr. sălimete. Tc. (arab.) selamet „sănătate” (Roesler 602; Șeineanu, II, 319), cf. ngr. σελαμέτι, sb., alb. selamet, sp. zelama. – Der. selamlîc, s. n. (plecăciune, lingușeală; salon în casele turcești unde se primesc ospeții; alaiul sultanului cînd merge la moschee), din tc. selamlik (este dubletul lui salamalec, s. n. „plecăciune”, din tc. selamalekim și în parte al fr. salamalec); selam-aga sau selam-ceauș, s. m. (slujbaș al Porții, care primea ambasadorii), din tc. selam agasi sau selam çaus.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu selamet
CLARINÉT s.n. Instrument muzical de suflat, compus dintr-un tub de lemn, cu muștiuc și ancie simplă și cu clape. [Var. clarinetă s.f. / < fr. clarinette, it. clarinetto]. Vezi definitia »
FĂGÉT, făgete, s. n. Pădure de fag. – Fag + suf. -et. Vezi definitia »
BÚFNET, bufnete, s. n. Bufnitură. – Bufni + suf. -et. Vezi definitia »
CARNÉT s. n. 1. caiet mic (pentru însemnări). 2. act, document de forma unui mic carnet (1), în care se arată apartenența posesorului. (< fr. carnet) Vezi definitia »
bugét (-te), s. n. – Bilanț al veniturilor și cheltuielilor. – Var. (înv.) budget. Fr. budget. – Der. bugetar, adj. (care trăiește pe spezele bugetului național, care are pile). Vezi definitia »