jimigái s.m. sg. (reg.) rămășiță care se aruncă; lepădătură. Vezi definitia »

fértai-fértai adv. (înv.) necontenit; încoace și încolo, de colo până colo, în toate părțile. Vezi definitia »

BUHÁI², buhaiuri, s. n. Instrument muzical popular folosit de colindători în ajunul anului nou, format dintr-o putinică cu fund de piele, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage producând un sunet asemănător cu mugetul unui taur. [Pl. și: buhaie] – Din buhai¹. Vezi definitia »

MONORÁI, monoraiuri, s. n. Monoșină. – Din fr. monorail. Vezi definitia »

havái (haváie), adj. – Albastru. Tc. havayi (Șeineanu, II, 212). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »