Definita cuvantului sicamenă
sicaménă (-ne), s. f. – Dud. Gr. συϰαμινος (Tiktin). Sec. XVI, înv., cultism.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sicamenă
a fi pe fază expr. 1. a fi vigilent. 2. a fi stăpân pe situație. 3. a profita de o ocazie. Vezi definitia »
CONDRÓZĂ s.f. Afecțiune degenerativă a țesutului cartilaginos. [< gr. chondros – cartilaj + -oză]. Vezi definitia »
VÁRGĂ, (1) vergi, (2) vărgi, s. f. I. 1. Nuia lungă, subțire și flexibilă, tăiată de obicei dintr-o ramură dreaptă de arbore. ◊ Expr. (Adesea adverbial) A tremura vargă (sau ca varga) = a tremura foarte tare, din tot corpul (de frică sau de frig). (A fi) varga lui Dumnezeu = (a fi) foarte rău, aspru, crunt. ♦ (La pl.) Mănunchi de bețe tăiate egal, cu care se aplicau în trecut pedepse corporale. ♦ Lovitură aplicată cuiva cu varga (I 1); urma lăsată pe corp de o astfel de lovitură. ♦ Băț de undiță. ♦ Vergea cu care se încărcau în trecut puștile și cu care se curăța țeava puștii. ♦ Baghetă. ♦ Vergea subțire de metal. 2. Compus: (Bot.) varga-ciobanului = a) plantă erbacee cu tulpina și ramurile țepoase, cu flori liliachii, dispuse în capitule (Dipsacus silvester); b) scăiuș; vargă-de-aur = splinuță (Solidago virgaurea). II. (Pop.) Dungă (în special la o țesătură). – Lat. virga. Vezi definitia »
FRÉSCĂ s.f. 1. Pictură lucrată cu culori de apă pe o tencuială încă umedă. 2. (Fig.) Prezentare plastică a oamenilor și a moravurilor unei anumite epoci. [< fr. fresque, cf. it. fresco]. Vezi definitia »
CIVADIÉRĂ s. f. 1. velier din sec. XV cu vele triunghiulare la bompres. 2. velă pătrată prinsă sub bompres. (< it. civadiera) Vezi definitia »