Definita cuvantului sihastru
sihástru (-ștri), s. m. – Eremit, anahoret. – Var. sehastru, Mold. săhastru, sahastru. Mgr. ἠσυχαστής „care trăiește liniștit” (Murnu, 15), cf. isihie și sl. (v. sb.) sihasti (Vasmer, Gr., 131). Modificarea terminației se datorează dificultății grupului final -stŭ (cf. buiestru) și analogiei cu der. – Der. sihăstrie, s. f. (pustnicie, viață de sihastru), din mgr. ἠσυχάστρια sau ἠσυχαστήριον, sl. sichastrija; sihăstri, vb. (a trăi cu sihaștrii); sihăstrește, adv. (ca sihaștrii).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sihastru
PLUVIOMÉTRU s. n. instrument folosit în pluviometrie; udometru. (< fr. pluviomètre) Vezi definitia »
LĂÚNTRU s. n. (Rar) Interior. – Din [în]lăuntru. Vezi definitia »
CADÁVRU s.n. Corpul unui om sau al unui animal mort. [< fr. cadavre, cf. lat. cadaver]. Vezi definitia »
DINAMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea grosismentului lunetelor. (< fr. dynamètre) Vezi definitia »
ECOMÉTRU, ecometre, s. n. Aparat folosit mai ales pentru aprecierea adâncimii nivelului de lichid din gurile de sondă, pe baza reflexiei undelor sonore. – Din fr. échomètre. Vezi definitia »