Definita cuvantului șină
șínă (-ne), s. f. – Linie, cale de fier, cerc, obadă. – Germ. Schiene, prin intermediul pol. szyna (Cihac, II, 388; Borcea 207). Sec. XVII. – Der. șinar, s. m. (cui de fier cu care se fixează șinele); șinui, vb. (a pune cercuri, șine); șineu, s. n. (Trans. de N, băț cu care se strînge o sfoară sau un lanț sau un fier-balot).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu șină
LEUCOCIDÍNĂ s. f. substanță toxică secretată de unele bacterii patogene, care distruge leucocitele. (< engl. leukocidin) Vezi definitia »
BÉLDIȚĂ, beldițe, s. f. Pește mic, asemănător cu oblețul (Alburnus bipunctatus). Vezi definitia »
hectícă s. f. – Consumare. Germ. hektisch „ftizic”. În Trans. – Der. hecticos, adj. (ftizic). Vezi definitia »
BALISTOCARDIOGRÁMĂ s.f. (Med.) Înregistrare făcută la balistocardiograf. [< fr. ballistocardiogramme]. Vezi definitia »
TETRACLORÚRĂ, tetracloruri, s. f. Combinație a clorului cu un corp simplu tetravalent. ◊ Tetraclorură de carbon = lichid greu, incolor, cu miros plăcut care se folosește ca solvent pentru grăsimi, lacuri etc., la fabricarea insecticidelor și la umplerea unor stingătoare de incendii. – Din fr. tétrachlorure. Vezi definitia »