Definita cuvantului șleau
șleáu (-uri), s. n. – Trăgătoare, ștreang tras de cai. – Var. șleah. Pol. szla, szleja, rut. slyjá, din sl. silo „laț” (Cihac, II, 390; Tiktin). Der. din săs. Schlîf (Lacea, Dacor., III, 745) este mai puțin probabilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu șleau
sau Quetzalcohuātl [ketsaɬˈko.aːtɬ]) este denumirea unei zeitati mezoamericane al carei nume vine din limba Nahuatl si inseamna „sarpele cu pene”. Vezi definitia »
sau S,iva. În religia hinduistĂ?, zeul care întruchipeazĂ? fortza distructivĂ? a naturii. Face parte, alĂ?turi de Brahma (fortza creatoare)s,i Vishnu (fortza conservatoare), din trinitatea hinduistĂ? (Trimurti). Este considerat s,i ca zeu al literaturii, muzicii s,i dansului. Sotzia lui este zeitza Kali. Vezi definitia »
BLEAU1 interj. (Reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a nu (mai) scoate o vorbă. Vezi definitia »
ART NOUVEAU (denumire franceză) [ar nuvó] Stil în arhitectură, arte decorative și sculptură dezvoltat în Franța la sfîrșitul sec. 19 și începutul sec. 20. Termenul este folosit și ca denumire pentru întreaga artă de la granița dintre cele două secole. Principalele centre de manifestare sînt în Paris și Nancy, în ultimul dezvoltîndu-se o adevărată școală, mai ales în sticlă și ceramică, al cărei reprezentant este E. Gallé. V. și Arta 1900. Vezi definitia »
iau Vezi definitia »