Definita cuvantului snamă
snámă (-me), s. f. – Monstru, lepădătură, stîrpitură. – Var. znamă. Sb. znamenje „semn, semnal” (Candrea). Este dubletul lui znamenie, s. f. (înv., semnal), din sl. znamenije; de la znamăn (var. zneamăn, znemene, Banat zleamăn), s. n. (placă, lespede, mormînt), din sb. znamenje, zlamenje; și din znamen, s. n. (ecuson, insignă militară), din rus. znamenĭ (Candrea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu snamă
ARHIDUCÉSĂ, arhiducese, s. f. 1. Titlu dat prințeselor din fosta casă imperială a Austriei; femeie care purta acest titlu. 2. Soție de arhiduce. – Din fr. archiduchesse, it. archiduchessa. Vezi definitia »
MORFOGENÉZĂ s. f. 1. dezvoltare a configurației morfologice a organismelor în cursul ontogeniei. 2. formare a profilului solului sub acțiunea factorilor naturali. 3. ramură a geomorfologiei care studiază originea formelor de relief; morfogenie. (< fr. morphogenèse) Vezi definitia »
PẤNDĂ, pânde, s. f. Faptul de a pândi. ♦ Loc ascuns de unde se poate pândi. – V. pândi. Vezi definitia »
MAMÉLĂ s.f. Organ care secretă laptele la mamiferele femeie; (pop.) țâță. [< fr. mamelle, cf. lat. mamilla]. Vezi definitia »
MRÉJĂ s. f. v. mreajă. Vezi definitia »