Definita cuvantului soili
soilí (-lésc, -ít), vb. – (Arg.) A dormi. – Var. suili. Origine incertă. Se consideră der. din țig. sov, part. suto „a dormi” (Graur 187; Juilland 174); dar această explicație este insuficientă cf. Vasiliu, GS, VII, 125. Cuvîntul ne apare cu sensuri foarte diferite și în general prost definite, ca de pildă „a se îmbăta” sau „a se îndrăgosti” sau „a pierde timpul”. Ar putea fi vb. soi „a murdări”, cu suf. expresiv -li și cu sensul special de „a ejacula”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu soili
pănășlí vb. IV refl. (reg.; despre pereți) a se umezi, a se mucegăi. Vezi definitia »
hali, halesc v. t. 1. a mânca (mai ales lacom și repede) 2. (fig.) a prinde, a captura. 3. (fig.) a învinge. Vezi definitia »
ramolí (ramolésc, ramolít), vb. refl. – A se rablagi. Fr. se ramollir. – der. ramoleală, s. f. (rablagire); ramolisment, s. n., din fr. ramollissement. Vezi definitia »
BARKLAY DE TOLLI, Mihail Bogdanovici, prinț (1761-1818), feldmareșal rus. S-a distins în bătăliile împotriva lui Napoleon I de la Borodino (1812), Leipzig (1813 ) și în campania din Franța (1814). Vezi definitia »
PRĂVĂLÍ, prăvălesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti. ♦ Refl. A fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna. ♦ Refl. (Despre ape) A curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde. ♦ Refl. Fig. A se întinde, a se răspândi, a se împrăștia. ♦ Tranz. A arunca; a azvârli. 2. Refl. (Despre vânt, furtună, ploaie etc.) A se dezlănțui cu putere, a se porni cu violență. 3. Tranz. și refl. A (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși. – Din bg. provalja, scr. provaliti. Vezi definitia »