AVIASÁN s. n. Aviație sanitară. [Pr.: -vi-a-] – Avia[ție] + san[itară]. Vezi definitia »

opleán (opléne), s. n. – Fiecare din cele două lemne transversale care leagă și susține tălpile saniei; scaun, slai. – Var. opleană. Sb., slov., ceh. oplen, rut. opleno (Tiktin). Cf. pleană, s. f. (Bucov., pană, ic; grindei; Banat, cusur), care pare a fi același cuvînt, poate încrucișat cu peană „ic”. Vezi definitia »

CAROLINGIÁN, -Ă, carolingieni, -e, adj. Care aparține dinastiei lui Carol cel Mare, privitor la această dinastie. [Pr.: -gi-an] – Din fr. carolingien. Vezi definitia »

FALANSTERIÁN, -Ă, falansterieni, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al falansterianismului. 2. Adj. Care aparține falansterului sau falansterianismului, privitor la falanster sau la falansterianism. [Pr.: -ri-an] – Din fr. phalanstérien. Vezi definitia »

șufán, șufáne, s.n. (reg.) 1. fiecare dintre cei doi pari groși și lungi, ascuțiți la un capăt, cu care se fixează năvodul la fundul apei ca să nu se scape peștele pe sub el. 2. (în forma: șifan) prăjină folosită de pescari pentru a conduce luntrea. Vezi definitia »